În jurul chiptuning-ului există încă multă confuzie, alimentată de mituri din online și de exemple izolate duse la extrem.
O declarație clară și nuanțată vine însă de la Dragoș Stăcescu, specialist în optimizarea electronică a motoarelor și calibrare software, cu focus pe propulsia diesel.
„În momentul în care vorbim de un motor cu un rulaj de 150–180.000 km care are 5–6 schimburi de ulei, din punctul meu de vedere viața lui nu a fost afectată. Iar dacă vorbim de operațiuni de resoftare peste astfel de motoare, eu le spun tuturor, inclusiv clienților: dacă motorul este sănătos, va duce acest surplus de putere, pentru că este gândit să nu fie distructiv. În momentul în care, în tot lanțul ăsta, există o verigă slabă, prin modificarea de soft o s-o scoatem și mai mult la iveală”, spune Dragoș în cadrul „Podcast cu Prioritate”, ultimul episod din 2025 fiind găzduit de Luci Popa.
Una dintre cele mai răspândite idei este că un motor „cu mulți kilometri” nu mai suportă nicio intervenție. În realitate, după cum explică Stăcescu, istoricul de întreținere este mult mai relevant decât cifra din bord.
Un motor cu 150–180.000 km, care a avut schimburi regulate de ulei și nu prezintă simptome mecanice evidente, poate fi mai sănătos decât unul cu 70.000 km exploatat neglijent.
Resoftarea nu „strică” un motor corect întreținut, ci operează în marje gândite de producător, marje care țin cont de toleranțe, temperaturi și solicitări reale din exploatare.
Partea mai puțin confortabilă este cea subliniată chiar de Dragoș: modificarea de soft nu creează probleme, dar le poate expune. Dacă există injectoare obosite, turbina cu jocuri excesive, probleme de alimentare sau răcire, creșterea sarcinii va scoate aceste slăbiciuni la suprafață mai rapid.
Cu alte cuvinte, resoftarea acționează ca un „test de stres” pentru întregul lanț mecanic. Un motor sănătos va funcționa fără probleme, unul cu verigi slabe va ceda mai devreme, dar nu din cauza softului în sine.
Discuția completă cu Dragoș Stăcescu o puteți asculta în clipul de mai jos.